Ordonanţa nr. 65 din 28/08/1997*
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 226 din 30/08/1997
privind regimul paşapoartelor în România
* modificată prin:
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
CAPITOLUL II Eliberarea şi păstrarea paşapoartelor
CAPITOLUL III Sancţiuni la regimul paşapoartelor
CAPITOLUL IV Dispoziţii finale
În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al art. 1 lit. i) din Legea nr. 134/1997 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României emite următoarea ordonanţă:
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Cetăţenii români au garantat dreptul la liberă circulaţie şi în mod corespunzător au dreptul la eliberarea şi deţinerea unui paşaport în condiţiile prezentei ordonanţe.
(2) Dreptul de a călători liber în străinătate nu poate face obiectul nici unei restricţii, în afara celor expres prevăzute de prezenta ordonanţă.
Art. 2. - (1) Paşaportul face dovada identităţii şi cetăţeniei titularului şi îi dă dreptul de a ieşi şi de a intra în ţară prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei deschise traficului internaţional de călători.
(2) În străinătate, paşaportul dă dreptul titularului la asistenţă şi protecţie din partea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României.
(3) Paşaportul este proprietatea statului român.
Art. 3. - (1) Tipurile de paşapoarte eliberate cetăţenilor români în condiţiile legii sunt: diplomatic, de serviciu şi simplu.
(2) Cetăţenii români pot călători în străinătate şi cu alte documente eliberate în baza convenţiilor, acordurilor şi înţelegerilor încheiate de România cu alte state.
Art. 4. - (1) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României vor elibera paşapoarte consulare la cererea cetăţenilor români aflaţi în străinătate, care nu mai posedă documente de călătorie.
În cazul în care cetăţeanul român nu deţine documente prin care să poată face dovada identităţii sale, paşaportul consular va fi eliberat numai după confirmarea acesteia de către Direcţia generală a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrări şi paşapoarte din cadrul Ministerului de Interne, denumită în continuare Direcţia de paşapoarte.
(2) Paşaportul consular se eliberează cu o valabilitate de 6 luni, care poate fi prelungită până la un an, pentru ca titularul să-şi poată continua călătoria, reglementa şederea ori pentru a se înapoia în ţară. O dată cu intrarea în ţară, paşaportul consular îşi pierde valabilitatea.
Art. 5. - Paşaportul se eliberează cu o valabilitate iniţială de 5 ani, care poate fi prelungită o singură dată, fără a se putea depăşi 10 ani de la data emiterii.
CAPITOLUL II
Eliberarea şi păstrarea paşapoartelor
Art. 6. - (1) Paşapoartele diplomatice şi de serviciu se eliberează de către Ministerul Afacerilor Externe, la cererea conducerii ministerelor sau a instituţiilor centrale interesate.
(2) La încetarea mandatului sau la terminarea misiunii oficiale în străinătate, care a determinat eliberarea documentului, titularii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu sunt obligaţi să le predea, în termen de 5 zile lucrătoare, autorităţii care le-a eliberat.
(3) Încetarea calităţii care a determinat eliberarea paşaportului diplomatic sau de serviciu atrage după sine retragerea sau, după caz, anularea acestuia de către autoritatea emitentă.
Art. 7. - Categoriile de cetăţeni români cărora li se eliberează paşapoarte diplomatice sau de serviciu sunt următoarele:
A. Paşapoarte diplomatice:
1. preşedintele României;
2. preşedintele şi membrii Senatului;
3. preşedintele şi membrii Camerei Deputaţilor;
4. primul-ministru şi membrii Guvernului;
5. preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale;
6. avocatul poporului;
7. preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, precum şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
8. preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii de Conturi;
9. procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, adjuncţii săi şi procurorul general financiar al Curţii de Conturi;
10. preşedintele şi preşedinţii de secţie ai Consiliului Legislativ;
11. guvernatorul Băncii Naţionale a României;
12. preşedintele şi vicepreşedinţii Academiei Române;
13. patriarhul şi mitropoliţii Bisericii Ortodoxe Române;
14. şefii cultelor religioase recunoscute de stat;
15. secretarii de stat şi persoanele asimilate acestora;
16. prefecţii, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al capitalei;
17. funcţionarii cu grad diplomatic şi consular, ataşaţii militari şi adjuncţii acestora, directorii centrelor culturale şi adjuncţii acestora, precum şi funcţionarii superiori din organizaţiile internaţionale, interguvernamentale;
18. curierii diplomatici;
19. şefii unor delegaţii guvernamentale, cu aprobarea expresă a ministrului afacerilor externe;
20. membrii de familie (soţ, soţie şi copiii minori) ai persoanelor prevăzute la pct. 1-17, când îl însoţesc pe titular.
B. Paşapoarte de serviciu:
1. preşedinţii Curţilor de Apel şi procurorii generali ai Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel, când călătoresc în misiuni oficiale;
2. subprefecţii şi asimilaţii acestora, primarii municipiilor, oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, când călătoresc în misiuni oficiale;
3. funcţionarii din aparatul central al administraţiei publice, când călătoresc în misiuni oficiale;
4. personalul tehnico-administrativ şi de serviciu al misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanţelor permanente pe lângă organizaţiile internaţionale, lectorii trimişi în misiune de Ministerul Educaţiei Naţionale, precum şi membrii lor de familie (soţ, soţie şi copiii minori);
5. preşedinţii şi vicepreşedinţii organizaţiilor şi asociaţiilor profesionale la nivel naţional, legal constituite, când călătoresc în misiuni oficiale;
6. preşedinţii organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, când se deplasează în străinătate în interes de serviciu;
7. alte persoane, cu aprobarea ministrului afacerilor externe, când călătoresc în străinătate în misiune oficială de stat.
Art. 8. - Paşapoartele simple se eliberează de Ministerul de Interne prin Direcţia de paşapoarte sau serviciile teritoriale subordonate şi se păstrează de către titulari.
Art. 9. - Cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple se depun, personal, de către solicitanţi la Direcţia de paşapoarte sau, după caz, la serviciile teritoriale pe raza cărora au domiciliul.
În cazuri temeinic motivate, cererile pot fi depuse prin mandatar, cu procură specială autentificată în ţară de către notarul public, iar în străinătate de misiunea diplomatică ori oficiul consular.
Art. 10. - (1) Cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora se soluţionează de către Direcţia de paşapoarte sau serviciile teritoriale subordonate.
(2) În străinătate, prelungirea valabilităţii documentelor de călătorie se face la cererea titularilor acestora de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.
Art. 11. - (1) Persoana care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul la paşaport individual.
(2) La cererea părinţilor ori a reprezentantului legal, în situaţii motivate, se poate elibera paşaport individual şi copiilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani.
(3) Copiii până la vârsta de 14 ani pot fi înscrişi în paşaportul părinţilor ori al reprezentantului lor legal.
(4) Pentru înscrierea în paşaportul unuia dintre părinţi a copiilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul scris al celuilalt părinte.
Art. 12. - (1) Paşapoartele simple se eliberează în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii.
(2) În cazul îmbolnăvirii grave ori a decesului unei rude apropiate, efectuării unui tratament medical de urgenţă, citării într-un proces în străinătate sau în alte situaţii temeinic justificate, termenul de eliberare a paşaportului este de cel mult 3 zile.
(3) Pentru persoanele prevăzute la art. 24, termenul de eliberare a paşaportului este de cel mult 90 zile.
Art. 13. - În cazuri temeinic justificate, cetăţeanului român posesor al unui paşaport valabil i se poate elibera al doilea paşaport.
La încetarea situaţiei ce a determinat eliberarea, titularul este obligat să-l predea, spre păstrare, autorităţilor emitente.
Art. 14. - (1) Cetăţeanului român i se poate refuza, temporar, eliberarea paşaportului, iar dacă i-a fost eliberat, îi poate fi retras, ori i se poate suspenda dreptul de folosire a acestuia, atunci când:
a) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi magistratul dispune instituirea măsurii interdicţiei părăsirii localităţii, în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, indiferent de faza în care acesta se află;
b) a fost condamnat şi are de executat o pedeapsă privativă de libertate;
c) este urmărit pentru creanţe exigibile mai mari de 25 milioane lei, datorate unor persoane fizice, persoane juridice sau statului, iar executarea acestora nu este garantată; în acest caz, măsura se ia la cererea celor interesaţi, dacă plata creanţelor a fost dispusă prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă;
d) a săvârşit în ţară sau în străinătate fapte de natură să aducă atingere siguranţei naţionale, menţinerii ordinii publice, protecţiei sănătăţii sau moralei ori drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altei persoane; dovada faptelor săvârşite în străinătate se face cu acte judiciare recunoscute potrivit legii române; în astfel de cazuri, măsura se ia de către Direcţia de paşapoarte sau serviciile teritoriale, după caz, pentru o durată cuprinsă între 3 şi 12 luni, stabilită proporţional cu gravitatea faptei comise şi consecinţele ei.
(2) În situaţiile prevăzute la lit. a) şi b), măsura va fi luată de către Direcţia de paşapoarte sau, după caz, de serviciile teritoriale subordonate numai în baza cererii scrise a organelor de urmărire penală, a instanţelor judecătoreşti sau a organelor prevăzute de lege cu atribuţii de punere în executare a pedepsei închisorii.
Art. 15. - (1) Refuzul eliberării, retragerea ori suspendarea dreptului de folosire a paşaportului se comunică, în scris, celui în cauză, cu menţionarea motivelor, în termen de 15 zile de la data luării măsurii.
(2) Împotriva oricăreia dintre măsurile prevăzute la alin. (1), persoana nemulţumită poate face contestaţie la organul ierarhic superior celui care a dispus măsura, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
(3) Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, iar dacă cel în cauză este nemulţumit de modul de soluţionare, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente.
Art. 16. - (1) Persoana căreia i s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română are obligaţia să predea paşaportul emis de către autoritatea română misiunii diplomatice sau oficiului consular al României, iar în ţară, Direcţiei de paşapoarte sau serviciilor teritoriale subordonate.
(2) Paşapoartele găsite, precum şi cele care au aparţinut persoanelor decedate vor fi predate celui mai apropiat serviciu teritorial din subordinea Direcţiei de paşapoarte, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare.
CAPITOLUL III
Sancţiuni la regimul paşapoartelor
Art. 17. - Încălcarea dispoziţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară contravenţională sau penală a persoanei vinovate.
Art. 18. - Constituie contravenţii la regimul paşapoartelor următoarele fapte:
a) nepredarea de către titular a paşaportului diplomatic sau de serviciu în termenul şi condiţiile prevăzute de ordonanţă;
b) nepredarea de către titular, unităţii emitente, a celui de al doilea paşaport valabil, în termen de 5 zile lucrătoare de la încetarea situaţiei care a determinat eliberarea acestuia;
c) reţinerea paşaportului sau a altui document de călătorie de către persoane neautorizate de lege, precum şi darea drept gaj a acestuia;
d) pierderea, deteriorarea sau distrugerea paşaportului ori a altui document de călătorie, din culpa titularului;
e) declararea în mod repetat, în termen de 5 ani, a pierderii, deteriorării sau distrugerii paşaportului sau a altui document de călătorie, din culpa titularului;
f) efectuarea de modificări sau adăugiri în paşaport ori în alt document de călătorie, dacă fapta nu a fost săvârşită în altfel de condiţii încât, potrivit legii, să constituie infracţiune.
Art. 19. - Contravenţiile prevăzute la art. 18 lit. a), b) şi c) se sancţionează cu amendă de la 200.000 lei la 500.000 lei, cele prevăzute la lit. d) cu amendă de la 400.000 lei la 800.000 lei, iar cele de la lit. e) şi f) cu amendă de la 700.000 lei la 1.500.000 lei.
Art. 20. - Contravenţiile se constată şi sancţiunile se aplică de către personalul anume desemnat din Ministerul de Interne şi Ministerul Afacerilor Externe.
Art. 21. - Contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă li se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
Art. 22. - Cetăţenilor români, care şi-au stabilit domiciliul în străinătate, le este asigurat dreptul de a reveni oricând în ţară, temporar sau definitiv.
Art. 23. - Cetăţenii români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate, precum şi cei aflaţi temporar, pentru perioade mai mari de 6 luni, se pot înregistra la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din ţara de domiciliu ori reşedinţă.
Art. 24. - Cetăţenilor români care îşi stabilesc domiciliul în străinătate li se eliberează paşapoarte simple, în care se menţionează ţara de domiciliu.
Art. 25. - Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, ori cei aflaţi temporar, cărora autorităţile statului respectiv le-au aprobat stabilirea, pot depune cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple, în care se menţionează ţara de domiciliu, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar când se află temporar în ţară, la serviciile teritoriale din subordinea Direcţiei de paşapoarte pe raza cărora au avut ultimul domiciliu.
Art. 26. - (1) Furtul paşaportului se declară în termen de 48 de ore la unitatea de poliţie pe teritoriul căreia a fost constatat.
(2) Pierderea, deteriorarea sau distrugerea paşaportului simplu ori a altui document de călătorie se declară la serviciul teritorial din subordinea Direcţiei de paşapoarte pe raza căruia domiciliază titularul, iar a celui de serviciu sau diplomatic, la Ministerul Afacerilor Externe.
(3) Eliberarea unui paşaport simplu în locul celui declarat furat ori pierdut se face numai după ce titularul prezintă dovada publicării pierderii ori furtului în Monitorul Oficial al României, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 12 alin. (2).
(4) În cazul declarării în mod repetat, în termen de 5 ani, a furtului sau pierderii paşaportului, termenul de soluţionare a cererii de eliberare a unui nou document poate fi prelungit până la confirmarea celor declarate, dar nu mai mult de 6 luni.
(5) Cetăţenii români aflaţi în străinătate vor declara furtul paşaportului la autorităţile de poliţie competente, iar pierderea acestuia la misiunea diplomatică sau la oficiul consular român, care va proceda conform prevederilor art. 4.
Art. 27. - Sumele ce se asigură prin schimb valutar cetăţenilor români care călătoresc în străinătate se stabilesc periodic prin reglementări ale Băncii Naţionale a României.
Art. 28. - Tipul, forma şi conţinutul paşapoartelor şi ale altor documente de călătorie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului de Interne.
Art. 29. - Prezenta ordonanţă intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
Art. 30. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă art. 1-8, 10 şi 11 din capitolul I, capitolul II, capitolul IV şi art. 27 şi 29-31 din capitolul V din Decretul-lege nr. 10/1990, privind regimul paşapoartelor şi al călătoriilor în străinătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 10 ianuarie 1990; Ordonanţa Guvernului nr. 37/1994 privind unele măsuri în legătură cu eliberarea şi păstrarea paşapoartelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 30 august 1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 144/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 31 decembrie 1994, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
PRIM-MINISTRU
VICTOR CIORBEA
| Contrasemnează:
|
Bucureşti, 28 august 1997.
Nr. 65.