Cetăţenia română - legătura şi apartenenĹŁa unei persoane fizice la statul român

Reprezintă o instituĹŁie care serveşte obiect de studiu a mai multor discipline juridice: cum ar fi dreptul internaĹŁional public, dreptul familial, dreptul civil etc. Termenul „cetăţenie” provine de la latinescul „cevitas” semnificând iniĹŁial ideea de cetate, fortificaĹŁie - deoarece în acest sens era înĹŁeles statul la etapa primară. Iar mai târziu el apare pentru a desemna locuitorii acestora. De la început, în Spania, Atena, Roma se considerau cetăţeni numai cei care participau la rezolvarea treburilor publice prin intermediul adunărilor populare. Ulterior, prin Edieful din anul 212 de la Caracala, cetăţenia era acordată la toată populaĹŁia Imperiului Roman. Mai târziu odată cu devenirea romanilor şi bizantinilor supuşi împăratului, cetăţenia îşi pierde semnificaĹŁia sa juridică.

În epoca feudală cetăţenia îşi pierde complet conĹŁinutul juridic, o bună parte a membrelor statelor fiind calificaĹŁi ca „supuşi” care, de regulă, nu posedau drepturi politice.

În sensul modern, noĹŁiunea de cetăţean a fost utilizată pentru prima dată în „DeclaraĹŁia franceză privind drepturile omului şi cetăţeanului” din 1789. DeclaraĹŁia a introdus noĹŁiunea contemporană de cetăţenie lichidând supuşenia, legând-o de participarea activă a persoanei la viaţă politică, înzestrarea cetăţenilor cu un set de drepturi şi obligaĹŁiuni, iar statul - un set de obligaĹŁiuni faţă de cetăţeni.

Cetăţenia este o legătură juridică, care se întemeiază pe un fapt social pe o legătură, o solidaritate, efectivă de existenţă, interese, sentimente, alături de o reciprocitate de drepturi şi obligaĹŁii; este acea calitate a persoanei fizice care exprimă relaĹŁiile permanente social-economice, politice şi juridice dintre persoana fizică şi stat, demonstrând apartenenĹŁa sa la statul respectiv şi atribuirea persoanei fizice de drepturi şi obligaĹŁii prevăzute în ConstituĹŁie.

Cetăţenii români sunt egali în faĹŁa legii; numai ei vor fi admişi in funcĹŁiile publice civile şi militare.

Cetăţenii României se bucură de protecĹŁia statului român.

DOBANDIREA CETATENIEI

•  Prin naştere

•  Prin adopĹŁie

•  Prin acordare la cerere

Redobândirea cetăţeniei române

Redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut-o anterior datei de 22.12.1989

Redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut cetăţenia română ulterior datei de 22.12.1989

PROCEDURA ACORDĂRII CETĂŢENIEI ROMÂNE

Dovada cetăţeniei române

PIERDEREA CETĂŢENIEI ROMÂNE

Prin retragerea cetăţeniei române

Prin aprobarea renunţării la cetăţenia română

RENUNŢAREA LA CETĂŢENIA ROMÂNĂ

PROCEDURA RETRAGERII CETĂŢENIEI ROMÂNE ŞI APROBĂRII RENUNŢĂRII LA CETĂŢENIA ROMÂNĂ

"CETĂŢENIA DE ONOARE"

REPATRIEREA CETĂŢENILOR ROMÂNI AFLAŢI ÎN STRĂINĂTATE

sus

CETĂŢENIA ROMÂN SE DOBÂNDEŞTE PRIN:

A. Prin naştere

Copiii născuĹŁi pe teritoriul României, din părinĹŁi cetăţeni români, sunt cetăţeni români.

Sunt, de asemenea, cetăţeni români cei care:

a) s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinĹŁi este cetăţean român;
b) s-au născut în străinătate şi ambii părinĹŁi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română.
Copilul găsit pe teritoriul statului român este cetăţean român, dacă nici unul dintre părinĹŁi nu este cunoscut.

B. Prin adopĹŁie

Cetăţenia română se dobândeşte de către copilul cetăţean străin sau fără cetăţenie prin adopĹŁie, dacă adoptatorii sunt cetăţeni români, iar adoptatul nu a împlinit vârsta de 18 ani.

În cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetăţean român, cetăţenia adoptatului minor va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptatori. În situaĹŁia în care adoptatorii nu cad de acord, instanĹŁa judecătorească competentă să încuviinĹŁeze adopĹŁia va decide asupra cetăţeniei minorului, ĹŁinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.

Dacă adopĹŁia se face de către o singură persoană, iar aceasta este cetăţean român, minorul dobândeşte cetăţenia adoptatorului.

În cazul declarării nulităţii sau anulării adopĹŁiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetăţean român, dacă domiciliază în străinătate sau dacă părăseşte ĹŁara pentru a domicilia în străinătate.

În cazul desfacerii adopĹŁiei copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani pierde cetăţenia română pe data desfacerii adopĹŁiei, dacă acesta domiciliază în străinătate sau dacă părăseşte ĹŁara pentru a domicilia în străinătate.

sus

C. Prin acordare la cerere

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte următoarele condiĹŁii:

a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiĹŁiile legii pe teritoriul statului român de cel puĹŁin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieĹŁuieşte cu un cetăţean român, de cel puĹŁin 5 ani de la data căsătoriei;

b) dovedeşte, prin comportament, acĹŁiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi declară că nu întreprinde sau sprijină şi nici în trecut nu a întreprins sau sprijinit acĹŁiuni împotriva ordinii de drept ori a siguranĹŁei naĹŁionale;

c) a împlinit vârsta de 18 ani;

d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiĹŁiile stabilite de legislaĹŁia privind regimul străinilor;

e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ĹŁară sau în străinătate pentru o infracĹŁiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;

f) cunoaşte limba româna şi posedă noĹŁiuni elementare de cultură şi civilizaĹŁie românească, în măsura suficientă pentru a se integra în viaĹŁa socială;

g) cunoaşte prevederile ConstituĹŁiei României şi imnul naĹŁional.

Notă: Dacă cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care a solicitat să i se acorde cetăţenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei de 8 ani, respectiv de 5 ani.

Termenele prevăzute de lege pot fi reduse până la jumătate în cazul în care solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaĹŁional ori a investit în România sume ce depăşesc 500.000 euro.

Copilul născut din părinĹŁi cetăţeni străini sau fără cetăţenie şi care nu a împlinit vârsta de 18 ani dobândeşte cetăţenia română o dată cu părinĹŁii săi.

În cazul în care numai unul dintre părinĹŁi dobândeşte cetăţenia română, părinĹŁii vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetăţenia copilului. În situaĹŁia în care părinĹŁii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ĹŁinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.

sus

REDOBÂNDIREA CETĂŢENIEI ROMÂNE

Cetăţenia română se poate acorda şi persoanei care a pierdut această cetăţenie şi care cere redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ĹŁară sau cu menĹŁinerea acestuia în străinătate, precum şi apatrizilor, foşti cetăţeni români, dacă îndeplinesc în mod corespunzător următoarele condiĹŁii:

1. dovedeşte, prin comportament, acĹŁiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi declară că nu întreprinde sau sprijină şi nici în trecut nu a întreprins sau sprijinit acĹŁiuni împotriva ordinii de drept ori a siguranĹŁei naĹŁionale;
2. a împlinit vârsta de 18 ani;
3. are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiĹŁiile stabilite de legislaĹŁia privind regimul străinilor;
4. este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ĹŁară sau în străinătate pentru o infracĹŁiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român.

PărinĹŁii care solicită redobândirea cetăţeniei române hotărăsc şi în privinĹŁa cetăţeniei copiilor lor minori. În situaĹŁia în care părinĹŁii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ĹŁinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.
Redobândirea cetăţeniei de către unul dintre soĹŁi nu are nici o consecinţă asupra cetăţeniei celuilalt soĹŁ .

SoĹŁul cetăţean străin sau fără cetăţenie al persoanei care redobândeşte cetăţenia română poate cere dobândirea cetăţeniei române în condiĹŁiile legii cetăţeniei române nr.21/1991 modificată.

Foştii cetăţeni români care înainte de data de 22 decembrie 1989 au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenĹŁii acestora până la gradul II pot redobândi ori li se poate acorda cetăţenia română, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ĹŁară sau cu menĹŁinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplineşte condiĹŁiile menĹŁionate mai sus.

Persoanele care au domiciliul sau reşedinĹŁa în România pot depune la Ministerul JustiĹŁiei o cerere de redobândire a cetăţeniei române după împlinirea unui termen de 4 ani de la momentul obĹŁinerii dreptului de şedere, respectiv al stabilirii domiciliului în România.

sus

Redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut-o anterior datei de 22.12.1989

Persoanele care, înainte de 22 decembrie 1989, au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau le-a fost retrasă fără voia lor, precum şi descendenĹŁii acestora până la gradul II (nepoĹŁi de fiu / fiică) pot redobândi cetăţenia română, fiind necesare următoarele acte:

ü cerere tip , care se completează la consulat;

•  paşaportul solicitantului în original şi copie legalizată sau "conformă cu originalul"

•  copie legalizată a buletinului de identitate sau cărĹŁii de identitate a soĹŁului (pentru persoanele căsătorite cu cetăţeni români);

•  cazier judiciar din România (valabil 3 luni de la data emiterii);

•  cazier judiciar din străinătate - valabil 1 an de la data emiterii - însoĹŁit de traducere legalizată în limba română şi fotocopie a originalului;

•  acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie etc.) - copii legalizate pentru titulari şi ascendenĹŁi (părinĹŁi, bunici), foşti cetăţeni români;

•  dovada scrisă (adeverinţă) privind data pierderii sau a ridicării neimputabile a cetăţeniei române sau din care să rezulte că localitatea de naştere s-a aflat pe teritoriul României până în august 1940; (copia documentului de aprobare a renunţării la cetăţenia română, respectiv alt document eliberat de o autoritate competentă: oficiile de stare civilă, evidenĹŁa populaĹŁiei, primărie, arhivele statului, arhivele judeĹŁene etc.);

•  declaraĹŁie personală, autentificată din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de redobândire a cetăţeniei române;

•  declaraĹŁie scrisă personal , la depunerea cererii, din care să rezulte menĹŁinerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România. Aceeaşi opĹŁiune se face şi pentru copiii minori pentru care se solicită redobândirea cetăţeniei române;

•  declaraĹŁie personală autentificată din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acĹŁiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranĹŁei naĹŁionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi ;

•  copii legalizate ale certificatelor de stare civilă pentru copiii minori ai solicitanĹŁilor şi consimţământul pentru obĹŁinerea cetăţeniei române dat prin declaraĹŁie autentificată, de către minorii de peste 14 ani;

•  acordul soĹŁilor dat prin declaraĹŁie autentificata, pentru dobândirea cetăţeniei de către copiii minori;

Notă. : Cererile se depun personal, excepĹŁie făcând numai cazurile temeinic justificate, dovedite cu înscris oficial, când cererea se poate depune prin mandatar cu procură specială şi autentificată.

Pentru copiile şi traducerile legalizate la un notar public din ĹŁara de domiciliu sau reşedinţă este necesară, după caz, supralegalizarea sau aplicarea apostilei prevăzute de ConvenĹŁia de la Haga din 1961. Legalizările efectuate de consulatele române nu necesită supraleglizare sau apostilare.

sus

Redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut cetăţenia română ulterior datei de 22.12.1989

Cetăţenia româna se poate acorda persoanelor care au avut această cetăţenie, au pierdut-o după 1989 şi solicită redobândirea, cu păstrarea domiciliului în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător prevederile legale, chiar dacă au o altă cetăţenie.

Pentru redobândirea cetăţeniei române sunt necesare următoarele documente:

•  cerere tip;

•  paşaportul solicitantului în original şi copie legalizată sau "conformă cu originalul"

•  cazier judiciar din România (are valabilitate 3 luni);

•  cazier judiciar, din străinătate - valabil 1 an de la data emiterii - însoĹŁit de o traducere legalizată în limba română şi de o copie xerox a originalului;

•  acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie etc.) - copii legalizate; dacă naşterea sau căsătoria a avut loc în străinătate, se vor anexa şi traduceri legalizate în limba română ;

Notă .: Pentru copiile şi traducerile legalizate la un notar public din ĹŁara de domiciliu sau reşedinţă este necesară, după caz, supralegalizarea sau aplicarea apostilei prevăzute de ConvenĹŁia de la Haga din 1961. Legalizările efectuate de consulatele române nu necesită supralegalizare sau apostilare.

‚ declaraĹŁie pe proprie răspundere, autentificată, din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de redobândire a cetăţeniei;

•  declaraĹŁie pe proprie răspundere, autentificată, din care să rezulte dacă doreşte redobândirea cetăţeniei române cu menĹŁinerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;

•  declaraĹŁie personală autentificată din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acĹŁiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranĹŁei naĹŁionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi ;

•  dovada scrisă privind pierderea cetăţeniei române;

•  un dosar cu şină.

sus

PROCEDURA ACORDĂRII CETĂŢENIEI ROMÂNE

Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetăţeniei române se face prin hotărâre a Guvernului care apreciază, în acest sens, asupra propunerilor ministrului justiĹŁiei. Hotărârea Guvernului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei române se face personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială şi autentică şi va fi însoĹŁită de acte care dovedesc îndeplinirea condiĹŁiilor prevăzute de prezenta lege.

Foştii cetăţeni români sau, după caz, descendenĹŁii acestora până la gradul II, cu domiciliul sau reşedinĹŁa în străinătate, care solicită redobândirea, respectiv dobândirea cetăţeniei române, pot depune cererile la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, care le înaintează comisiei pentru constatarea condiĹŁiilor de acordare a cetăţeniei, care funcĹŁionează pe lângă Ministerul JustiĹŁiei.

Comisia va dispune, pe cheltuiala petiĹŁionarului, publicarea în extras a cererii de acordare a cetăţeniei române în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

Examinarea cererii de către comisie se va putea face numai după trecerea a 30 de zile de la data publicării acesteia, comisia putând dispune:

• invitarea petiĹŁionarului pentru completarea actelor, pentru orice explicaĹŁii, precum şi la interviu. Neprezentarea nejustificată a acestuia la două termene consecutive atrage respingerea cererii ca nesusĹŁinută;
• solicitarea de relaĹŁii de la orice autorităţi;
• citarea oricărei persoane care ar putea da informaĹŁii folositoare.

După examinarea cererii, comisia va întocmi un raport în care va menĹŁiona, în mod obligatoriu, dacă sunt sau nu sunt întrunite condiĹŁiile legale pentru acordarea cetăţeniei, pe care îl va înainta apoi, împreună cu cererea de acordare a cetăţeniei române, ministrului justiĹŁiei.

Pe baza raportului comisiei, ministrul justiĹŁiei va prezenta Guvernului proiectul de hotărâre pentru acordarea cetăţeniei române ori, după caz, pentru redobândirea cetăţeniei române.

Persoana căreia i se acordă cetăţenia română, cu stabilirea domiciliului în ĹŁară, depune în termen de 6 luni, în faĹŁa ministrului justiĹŁiei sau a secretarului de stat delegat anume în acest scop, jurământul de credinţă faţă de România.

Persoana care a obĹŁinut cetăţenia română cu menĹŁinerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credinţă în faĹŁa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ĹŁară în care domiciliază.

sus

Dovada cetăţeniei române

Dovada cetăţeniei române se face cu buletinul de identitate sau, după caz, cu cartea de identitate, paşaportul ori cu certificatul.

Cetăţenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedeşte cu certificatul său de naştere, însoĹŁit de buletinul ori cartea de identitate, după caz, sau paşaportul oricăruia dintre părinĹŁi.

În cazul în care copilul este înscris în buletinul sau în cartea de identitate, după caz, ori în paşaportul unuia dintre părinĹŁi, dovada cetăţeniei se face cu oricare dintre aceste acte sau cu certificatul eliberat de organele de evidenţă a populaĹŁiei.

Dovada cetăţeniei copiilor găsiĹŁi se face, până la vârsta de 14 ani, cu certificatul de naştere.

PIERDEREA CETĂŢENIEI ROMÂNE

Cetăţenia română se pierde prin:

A. Prin retragerea cetăţeniei române persoanei care:

a) aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României;

b) aflată în străinătate, se înrolează în forĹŁele armate ale unui stat cu care România a rupt relaĹŁiile diplomatice sau cu care este în stare de război;

c) a obĹŁinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase. Cetăţenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naştere.

d) este cunoscută ca având legături sau a sprijinit, sub orice formă, grupări teroriste ori a săvârşit alte fapte care pun în pericol siguranĹŁa naĹŁională.

Retragerea cetăţeniei române nu produce efecte asupra cetăţeniei soĹŁului sau copiilor persoanei căreia i s-a retras cetăţenia.

sus

B. Prin aprobarea renunţării la cetăţenia română pentru motive temeinice persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani şi care:

a) nu este învinuită sau inculpată într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă penală;

b) nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din ĹŁară sau, având astfel de debite, le achită ori prezintă garanĹŁii corespunzătoare pentru achitarea lor;

c) a dobândit ori a solicitat şi are asigurarea că va dobândi o altă cetăţenie.

Notă: Pierderea cetăţeniei române prin aprobarea renunţării nu produce nici un efect asupra cetăţeniei soĹŁului sau copiilor minori. În cazul în care ambii părinĹŁi obĹŁin aprobarea renunţării la cetăţenia română, iar copilul minor se află împreună cu ei în străinătate ori părăseşte împreună cu ei ĹŁara, minorul pierde cetăţenia română o dată cu părinĹŁii săi, iar dacă aceştia au pierdut cetăţenia română la date diferite, pe ultima dintre aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia în străinătate, părăseşte ĹŁara după ce ambii părinĹŁi au pierdut cetăţenia română pierde cetăţenia română pe data plecării sale din ĹŁară.

Copilul minor, încredinĹŁat prin hotărâre judecătorească părintelui care are domiciliul în străinătate şi care renunţă la cetăţenie, pierde cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele căruia i-a fost încredinĹŁat şi la care locuieşte, cu condiĹŁia obĹŁinerii acordului celuilalt părinte, cetăţean român. Dacă copilul a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimţământul.

RENUNŢAREA LA CETĂŢENIA ROMÂNĂ

Se poate s olicita în următoarele condiĹŁii:

Ø să fi împlinit vârsta de 18 ani;

Ø să prezinte motive temeinice pentru renunĹŁare;

Ø să nu fie urmărite pentru executarea unei pedepse penale în România;

Ø să nu fie urmărite pentru debite către statul român sau către persoane fizice ori juridice din România.

sus

Actele şi taxele necesare pentru întocmirea dosarului de renunĹŁare la cetăţenia română:

a) cererea de renunĹŁare la cetăţenia română, completată în două exemplare şi semnată;

b) lista cu date personale;

c) certificatul de atestare fiscală, eliberat de administraĹŁia financiară din localitatea ultimului domiciliu din România, din care să rezulte situaĹŁia debitelor solicitantului faţă de statul român;

d) certificatul de cazier judiciar eliberat de secĹŁia de poliĹŁie din localitatea ultimului domiciliu din România;

e) dovada deţinerii cetăţeniei altui stat (paşaport, comunicare privind acordarea condiţionată a cetăţeniei).

f) procura specială autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României pentru depunerea cererii de renunĹŁare şi copie legalizată de pe paşaport dacă cererea se depune de altă persoană. Mandatarul va depune şi copia propriului act de identitate;

g) declaraĹŁie pe propria răspundere autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României privind debitele faţă de persoane fizice sau juridice din România;

h) copii legalizate de pe actele de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie).

i) promisiunea acordării cetăţeniei de către statul de domiciliu - traducere în limba română legalizata şi copie xerox de pe original; ori dovada obĹŁinerii cetăţeniei statului de domiciliu, traducere în limba română legalizată precum şi copia xerox a originalului sau copie legalizată de pe paşaportul străin în cazul obĹŁinerii altei cetăţenii;

j) un dosar cu şină

k) chitanţele aferente taxelor plătite: 6.000.000 lei taxa consulară 750.000 lei M.O. şi 30.000 lei taxa de cerere.

Notă: Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere. Dacă naşterea sau căsătoria a avut loc în străinătate se depune certificatul transcris la DirecĹŁia informatizată a persoanelor. Certificatele de naştere ale minorilor se depun în copii legalizate la dosarele părinĹŁilor dacă este cazul transcrise. Pentru minorul care a împlinit 14 ani se depune şi consimţământul său autentificat, dat în faĹŁa notarului sau a consulului. Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent conform ConvenĹŁiei de la Haga din. 1961 ori să fie supralegalizate. În cazul în care actele sunt întocmite de agenĹŁii diplomatici sau consulari ai României nu este necesară apostila ori supralegalizarea. Pentru minori nu se percep taxe.

sus

C. Alte cazuri de pierdere a cetăţeniei române

Copilul minor, cetăţean român, adoptat de un cetăţean străin, pierde cetăţenia română, dacă, la cererea adoptatorului sau, după caz, a adoptatorilor, dobândeşte cetăţenia acestora în condiĹŁiile prevăzute de legea străină. Minorului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimţământul.

Data pierderii cetăţeniei române este data dobândirii de către minor a cetăţeniei adoptatorului. În cazul declarării nulităţii sau anulării adopĹŁiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a pierdut niciodată cetăţenia română.

Cetăţenia română se pierde şi în cazul în care filiaĹŁia s-a stabilit numai faţă de un părinte cetăţean străin, celălalt părinte rămânând necunoscut.

PROCEDURA RETRAGERII CETĂŢENIEI ROMÂNE ŞI APROBĂRII RENUNŢĂRII LA CETĂŢENIA ROMÂNĂ

Cererea de renunĹŁare la cetăţenia română se face personal sau prin mandatar cu procură specială şi se depune la comisia care funcĹŁionează pe lângă Ministerul JustiĹŁiei. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinĹŁa în străinătate pot depune cererile de renunĹŁare la cetăţenia română la misiunile diplomatice ori la oficiile consulare ale României din ĹŁara în care locuiesc.

Dovada renunţării la cetăţenia română se face cu adeverinĹŁa eliberată de secretarul comisiei care funcĹŁionează pe lângă Ministerul JustiĹŁiei, pentru persoanele cu domiciliul în România, ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, pentru persoanele cu domiciliul în străinătate.

Persoanele care au redobândit cetăţenia română cu stabilirea domiciliului în România sau care şi-au stabilit ulterior domiciliul în România nu vor putea exercita dreptul la libera circulaĹŁie în baza paşaportului emis de autorităţile române pentru a călători în alte state decât statul de origine timp de 4 ani de la data stabilirii, respectiv a schimbării domiciliului.

Ministerul de Interne poate acorda dispensa pentru exercitarea dreptului la libera circulaĹŁie în următoarele situaĹŁii:

•  reîntregirea familiei sau vizitarea soĹŁului ori a unei rude până la gradul II inclusiv;

•  vizitarea unei rude până la gradul IV grav bolnave;

•  realizarea unei intervenĹŁii medicale în lipsa căreia sănătatea persoanei ar fi în pericol;

•  efectuarea unui stagiu de perfecĹŁionare sau ca urmare a obĹŁinerii unei burse;

•  deplasări determinate de natura ocupaĹŁiei exercitate în România.

sus

"CETĂŢENIA DE ONOARE"

Cetăţenia română cu titlu de « cetăţenie de onoare » se poate acorda unor străini, pentru servicii deosebite aduse ţării şi naĹŁiunii române, la propunerea Guvernului, fără nici o altă formalitate, de către Parlamentul României.
Persoanele care au dobândit cetăţenia de onoare se bucură de toate drepturile civile şi politice recunoscute cetăţenilor români, cu excepĹŁia dreptului de a alege şi de a fi ales şi de a ocupa o funcĹŁie publică.

Pentru situaĹŁiile în care se cere consimţământul celuilalt părinte sau al minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, acesta trebuie făcut în forma unei declaraĹŁii autentice date în faĹŁa notarului public sau, în străinătate, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României.

REPATRIEREA CETĂŢENILOR ROMÂNI AFLAŢI ÎN STRĂINĂTATE

Pentru a beneficia de prevederile legislaĹŁiei române în materia repatrierii, cetăţenii români trebuie să deĹŁină paşapoarte valabile, pe care să fie înscris domiciliul în străinătate. Această menĹŁiune trebuie înscrisă în mod expres în paşaportul persoanei. Cererea privind restabilirea domiciliului în România (repatriere) va fi depusă direct la secĹŁia de poliĹŁie din localitatea în care urmează să se stabilească domiciliul. SecĹŁia de poliĹŁie va elibera solicitantului un buletin de identitate şi o dovadă de repatriere, în baza cărora bunurile personale repatriate vor fi scutite de taxele vamale.

Notă : Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate nu sunt autorizate să primească cereri privind restabilirea domiciliului în România (repatriere).

Lipsa din paşaport a menĹŁiunii de stabilire a domiciliului în străinătate conduce la inaplicabilitatea prevederilor legale în materia repatrierii.

sus